Schema functionala a calculatorului

Calculatorul numeric conține următoarele unități funcționale:
- o unitate de memorie pentru a înmagazina datele inițiale, intermediare și finale ale problemei, precum și instrucțiunile care indică secvența calculelor;- un dispozitiv aritmetic și logic necesar efectuării operațiilor aritmetice și logice elementare;- unul sau mai multe dispozitive de intrare, respectiv, ieșire, necesre comunicării din exterior cu calculatorul;- un dispozitiv central de comandă și control care generează o succesiune de semnale de comandă necesare executării secvențiale a instrucțiunilor.Dispozitivul aritmetic si logic si dizpozitivul central de comanda formeaza unitatea centrala de prelucrare a informatiei sau,mai pe scurt, procesorul.

Memoria calculatorului modern e organizat in 2 nivele:memoria interna si memoria externa.

Memoria internă reprezintă cea mai costisitoare şi importantă componentă fizică a unui calculator personal, prin intermediul căreia vom putea aprecia performanţele unui calculator. Aceasta este unitatea funcţională a calculatorului destinată păstrării permanente sau temporare a programelor şi a datelor necesare utilizatorului şi bineînţeles a sistemului de operare.

Memoria ROM (Read Only Memory – memorie care poate fi doar citită) – este un tip de memorie nevolatilă (informaţia conţinută de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin construcţie nu permite programatorilor decât citirea unor informaţii înscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale. Memoriile de tip ROM se clasifică la în funcţie de modalitatea de scriere a datelor în PROM şi EPROM.

Memoria RAM reprezintă un spaţiu temporar de lucru unde se păstrează datele şi programele pe toată durata execuţiei lor. Programele şi datele se vor pierde din memoria RAM, după ce calculatorul va fi închis, deoarece aceasta este volatilă, păstrând informaţia doar atâta timp cât calculatorul este sub tensiune.

Memoria externă este o memorie suplimentară care comunică cu microprocesorul tot prin intermediul magistralei de date şi magistralei de comenzi. Ea este o memorie nevolatilă din care se poate citi şi în care se poate scrie.Memoria externă este alcătuită în principal din discuri fixe (hard-disk) şi discuri flexibile (floppy-disk). Discurile fixe sunt montate de obicei în interiorul unităţii centrale şi nu pot fi detaşate de calculator decât prin demontarea acesteia. Discurile flexibile se folosesc cât este nevoie, ele fiind introduse într-un locaş special, după care pot fi recuperate cu uşurinţă

Toate calculatoarele au o configuratie modulara.Fiecare modul si anume controlerul ,imprimantele,unitatile de disc magnetic ,functioneaza si in consecinta pot fi incluse sau excluse din componenta calculatorului independent unul de altul.

Un sistem editorial va include mai multre tipuri de imprimante:mecanice pt textele in cur de prelucrare,laser sau color pt paginile machetate deja ,cititoare de desene si fotografii.Un sistem destinat gestionarii rapide a unui volum mai mare de date va include mai multe discuri magnetice,iar un calculator utilizat pt montarea filmelor video va fi dotat cu camere de luat vederi si vizualizatoare de o rezolutie adecvata,cu tastaturi similare pupitrului regizoral.